Aveţi în mână cel mai nou catalog al firmei Syngenta cu descrierea varietăţilor de varză, morcovi şi ceapă ce pot fi achiziţionate în vederea cultivării în anul 2011.
În cadrul diviziei pentru legume şi flori a firmei Syngenta aceste legume ocupă un loc strategic, firma acordându- le o atenţie deosebită şi alocând un buget considerabil pentru crearea, cultivarea şi marketingul acestor hibrizi, în special al verzei de căpăţână, verzei creţe, verzei roşii şi broccoli.
Syngenta este lider mondial în domeniul afacerilor agricole şi una dintre principalele companii de pe piaţa seminţelor valoroase.
Datorită potenţialului genetic al hibrizilor şi a efortului depus de angajaţii companiei, Syngenta şi-a dobândit statutul de lider pe piaţa est-europeană a produselor de seminţe, statut pe care încearcă să-l păstreze şi în viitor, ba chiar intenţionează să-şi consolideze şi mai mult poziţia pe piaţă.
Preocupată de inovaţie şi de calitate, mai mult de 10% din profitul companiei este investit în dezvoltarea produselor.
Echipele specializate de cercetători îşi folosesc cunoştinţele şi resursele pentru a dezvolta şi a produce seminţe, care satisfac cerinţele pieţei.
Echipa de cercetători Syngenta din domeniul producerii de seminţe lucrează în permanenţă pentru a crea seminţele cele mai optime.
Indicii de calitate a seminţelor pot fi diferentiati pe trei grupe.
Din prima grupă face parte indicele care arată procentajul de germinare a seminţelor şi vigoarea plantelor răsărite.
Acest indice este influenţat de vârsta seminţei, mărimea acesteia, capacitatea şi energia germinativă.
Aceste trăsături depind în afară de caracteristicile hibridului, de condiţiile, clasa şi acurateţea de producere şi de depozitare a seminţelor.
În grupa a doua aparţin indicele, care se referă la acei agenţi patogeni, bacterii şi ciuperci, care pot fi transmise mai departe prin seminţe.
Pentru aceasta se folosesc diferite tehnologii de tratare a seminţelor cu chimicale sau alte metode de curăţare.
Chiar şi în timpul procesului de producere este deosebit de important să se ţină cont de sănătatea hibridului.
A treia grupă, pe care vrem să o prezentăm mai amănunţit în următoarele este grupa de trăsături, care caracterizează puritatea biologică a hibridului.
În urma proceselor de producere a seminţelor clasice se întâmplă, ca în ciuda preciziei în selecţionarea acestora, un mic procentaj de material reproductiv diferit, dar identic în ceea ce priveşte dimensiunile, greutatea să ajungă între seminţele unei anumite varietăţi.
Metodele de ameliorare dezvoltate timp de mai multe decenii nu sunt perfecte.
În cazul vărzoaselor componenta femelă mascul-sterilă nu dispune de capacităţi de autofecundare în anumite condiţii, de aceea caracteristicile genetice ale celor două componente nu se unesc.
Este o metodă total nouă de producere a seminţelor de bază, în urma căreia componenta femelă nu mai produce polen, nemaiavând capacităţi de autofecundare.
Denumirea ştiinţifică a metodei este CYTOPLASMIC MALE STERILITY, adică CMS.
În următoarele vom utiliza această prescurtare pentru a-i marca pe acei hibrizi, care au fost produsi prin utilizarea acestei metode.
Noii hibrizi de varză şi conopidă S&G sunt creaţi doar prin această metodă, iar din ce în ce mai mulţi dintre hibrizii mai vechi sunt schimbaţi pe aceşti hibrizi.
Conform legislaţiei în vigoare seminţele de bază produse prin această nouă metodă pot fi comercializate doar sub altă denumire.
Noul nume provine şi este asemănător cu numele vechiului hibrid din care a fost creat.
.